Parohia Bălăceanca

Istoricul comunității parohiale

Toponimie, prezentarea generală a localității d.p.d.v. geografic, istorico-demografic, arheologic, cultural, economic

Parohia este situată în satul Bălăceanca, comuna Cernica, județul Ilfov, din anul 1968. “Până în 1938, satul Bălăceanca forma, împreună cu satele Bobești, Glina Gherman, Șerbănica, Manolache și Poșta, comuna Bobești-Bălăceanca. Din anul 1938 până în anul 1968, satele Bălăceanca și Poșta (contopit cu Potoceanca) au format comuna Bălăceanca.”[1] “Teritoriul satului este alcătuit din trei părți numite în trecut: 1. Zarafu care ocupa partea de vest a comunei 2. Bugeni care ocupa partea de sud și 3 Bălăceanca propiu-zisă cuprinsă între celelalte două. În locul unde se afla spitalul se găsea un han care era un punct de popas pentru diligențele care veneau de la București. Denumirile de mai sus ale întinderilor de pământ care formează astăzi comuna Bălăceanca s-au dat după numele celor care l-au stăpânit. Astfel denumirea Zarafu este a unui zaraf grec un bogătaș cămătar care dădea bani cu camătă la țărani. Bugeanu numele unui țăran înstărit, Bălăceanu numele unui boier care a cumpărat întreaga moșie și i-a dat numele de Bălăceanca“[2]. Atestarea documentară a satului este de la 1 martie 1592, printr-un hrisov al lui Ștefan Surdul care întărește jupâniței Neacșa și lui Colțea fiul Stanei din Păpeni “ocine, vii, mori și țigani în satele Glina, Bobești Leordeni și Balaci”[3]. Satul Balaci, la începutul secolului al XVII-lea a aparținut boierului și prietenului lui Mihai Viteazul, Turturea paharnicul (cel care a adus capul lui Mihai la Mânăstirea Dealu[4]) care și el era din neamul Bălăcenilor. Moșia ajunge în proprietatea lui Iordache Golescu în 1806, primită ca zestere la căsătoria cu Maria Bălăceanu fiica logofătului Constantin Bălăceanu. La mijlocul secolului al XIX-lea, moșia este cumpărată de boierul Eftimie Diamandescu, cel care va construi actuala biserică (pe temelia celei vechi), școala și azilul din satul Bălăceanca. Un eveniment care a rămas consemnat “urmare a exploatării nemiloase din partea arendașilor, în anul 1888 în Bălăceanca a avut loc un început de revoltă țărănească sub influența unor agitatori. Printre fruntașii mișcării au fost țăranii săraci Șerban Ion, Marin Ion zis Timbirică, Iordache Barbu, Florea Niță, în frunte cu preotul Stan Stoicescu care a fost arestat și dus la București. Această revoltă s-a produs împotriva boierilor. Cu această ocazie s-au spart magaziile de cereale, iar logofătul a fost bătut.”[5]

Istoricul bisericii parohiale

Istoria zidirii bisericii

Actuala biserică a fost zidită în anul 1884, cu cheltuiala ctitorilor Eftimie și Sofia Diamandescu-proprietarii moșiei Bălăceanca, pe temelia altei biserici mai mici, avînd hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica este în formă de corabie cu doua turle învelită cu tablă și pictată de Anton Serafim, din a cărui pictură se mai păstrează catapeteasma. Catagrafia județului Ilfov din 1810 arată că satul Bălăceanca are ”Biserica de gard veche, hramul Adormirea Precistii, neîndestulată cu veșminte și cărți. La această biserică se afla un preot: Radu sin Nicolae, 45 ani, cu citire bună, fără nicio patimă și neglobit, de neam romîn, fecior de mirean, hirotonit de părintele Vlădica Tevaidis chir Meletie, cu blagoslovenia răposatului mitropolit Cin lt. 1792 febr 5 pe biserica ot sat Măriuța și mutat la această biserică în leat 1793 maiu 15, cu pecetluit proin mitropolitului Filaret’’. Această biserică avea hramul „Sf. Mucenic Gheorghe”[6]. O altă referire la această biserică mică, „în cătunul Bălăceanca a fost în vechime biserica de gard si învelită cu stuf unde se vede și până astăzi cruci de piatră puse la morminte. În jurul acestui loc se afla case de-ale locuitorilor’’[7]. În anul 1870, se zidește biserica de zid, și recladită în 1884[8]. Pisania bisericii ”Această Sfântă Biserică s-a clădit în timpul regelui Carol I și a reginei Elisaveta precum și a preasfinției sale Mitropolit Calinic de noi proprietarii moșiei Bălăceanca Eftimie și Sofia Diamandescu 1884”. În timpul păstoririi preotului Ulpiu Petrescu, a fost învelită din nou cu tablă, iar în față, partea stângă a fost construită o clopotniță de lemn, deschisă și cu un clopot mic care a fost dat în schimb mai târziu pentru alte două clopote mai mari. Parohia Bălăceanca a administrat până în anul 1936 și bisericile filiale Glina și Bobești. „După cutremurul din 1940 crăpându-se zidurile bisericii pe la toate ferestrele, Pr. Paroh Alexandrescu Eugen a adus la cunoștința Prefecturii județului Ilfov care și-a luat sarcina de a repara biserica deteriorată de cutremur. Prin organele tehnice ale Prefecturii s-a întocmit deviz și s-au executat urmatoarele lucrări: s-a subzidit biserica pe tot perimetrul cu zid din cărămidă presată, s-a mărit Sf. Locaș cu 3 metri în lungime păstrându-se forma de corabie, s-a tencuit din nou tot interiorul bisericii, s-a pictat în tempera de pictorul Constantin Călinescu”[9]. În anul 1942 s-a construit clopotnița din fața bisericii din beton și zid de cărămidă presată învelită cu tablă. În sfânta biserică s-a pardosit naosul și pronaosul cu mozaic, iar Sf. Altar cu parchet. Din dalele care au fost scoase din biserică s-a făcut trotuar de la biserică până la clopotniță. Prin colectă s-a cumpărat un policandru de alamă și 2 sfeșnice mari împărătești. După cutremurul devastator din 4 martie 1977, turla mică din fața Sf. Biserici a suferit modificări, iar Sf. Biserică a fost acoperită în întregime cu tablă galvanizată. În anul 1991, pictura bisericii a fost restaurată de către pictorul Bonea Marian, iar în anul 2007 credincioșii au înzestrat Sf. Biserică cu uși masive din stejar la intrare.

Obiecte vechi de cult, manuscrise șI cărțI vechi

În inventarul obiectelor de patrimoniu întocmit în anul 2000, biserica are 91 pozitii inventar, din care amintim: Icoana Mântuitorului binecuvântând cu Sf. Evanghelie-pictură în ulei pe lemn din anul 1832; Minei pe luna Ianuarie din anul 1836 cu următoarea însemnare: ”această carte este la biserica din satul Bălăceanca cine ar fi ispitit să o fure să fie afurisit de trei sute de părinți sfinți eu Enache Popescu”; Icoana Adormirea Maicii Domnului-ulei pe lemn cu ferecătură argint.

Șirul preoților

Radu sin Nicolae (1792-????)[10], Sandu sin Ion(1815-????)[11], Sandu Toader(1834-????)[12], Enache sin Popa Sandu (1838-????)[13], Barbu sin Popa Sandu(1853-????)[14], pr. Ionu (1874-????)[15], Ion Sandu(1877-1880), C. Angelescu (1882-1884), Stan Stoicescu(1884-1916), Ulpiu Petrescu (1922-1930), Alexandrescu Eugen (1931-1976; dec. 1989-aug.1990), Popa Constantin (1976-1982), Ilie Ion (1982-1989), Stan Alexandru (1990-1996), Filip Ilie (1996-2002), Pîrlog Mihail (2002-2013), Gavrilă Nicolae (din 2012), Tălmăcian Florin (din 2013).

Cimitirul

Parohia deține un cimitir parohial împărțit în două. Cimitirul vechi în suprafață de cca.5.000 m.p. a fost repartizat bisericii la împropietărirea din 1877 și s-a înmormântat în el până în anul 1948. Cimitirul nou, în suprafață de 5.000 m.p. a fost repartizat bisericii la împroprietărirea nouă din 1948 și din acel an a început să se înmormânteze în el, cel vechi fiind ocupat în întregime. În timpul bombardamentelor din 1944, pe teritoriul satului Bălăceanca a căzut un avion și a fost găsit mort lt. Russel Flecner, locotenent american, și a fost înmormântat de autoritățile comunale în cimitirul satului. Tot în cimitirul satului este înmormântată și mama scriitorului Tudor Arghezi, Rozalia Arghezi.

Activități culturale și filantropice în trecut

Biserica are o bibliotecă parohială de cca. 450 volume. În perioada interbelică a funcționat un cor religios format din 40 de elevi ai claselor a III-a și a IV-a ai școali primare locale, iar după anul 1956 s-a format corul bisericesc condus de cântărețul Nicolae Petrache. Din fondurile parohiei au fost ajutați orfanii de război și enoriașii săraci.

Profilul actual al parohiei

ActivitățI pastoral-misionare, culturale, editoriale, filantropice șI catehetice

Începând din anul 2013, s-au organizat la parohie serbări cu colinde tradiționale, la care a participat corul de copii al școlii. În cadrul parohiei funcționează un atelier de pictură și un cerc de dansuri populare. Ocazional parohia organizează pelerinaje cu enoriașii din parohie la mânăstirile din țară. Parohia desfășoară o activitate social-filantropică cu toate familiile nevoiașe.

[1. D.J.A.N. Ilfov, fond Prefectura județului Ilfov, dos.141/1940]

[2. D.J.A.N. Ilfov, fond Primăria com. Bălăceanca, dos.10/1953]

[3. D.A.N.I.C., colecția secția istorică, nr. 1479]

[4. Istoria Țării Românești-Letopisețul Cantacuzinesc pag. 82]

[5. D.J.A.N. Ilfov, fond Primăria com. Bălăceanca, dos.10/1953]

[6. D.J.A.N. Ilfov, fond Prefectura județului Ilfov, dos.387/1834]

[7. Biblioteca Academiei Române, mss.227]

[8. Anuarul Casei Bisericii/1909 pag.68]

[9. Condica Bisericii parohiale Bălăceanca]

[10. Catagrafia județului Ilfov, plasa Dâmbovița/1810]

[11. Catagrafia județului Ilfov, plasa Dâmbovița/1841]

[12. D.J.A.N. Ilfov, fond Prefectură județului Ilfov, dos.387/1834]

[13. D.J.A.N. Ilfov, fond Prefectură județului Ilfov, dos.387/1834]

[14. D.J.A.N. Ilfov, fond Prefectură județului Ilfov, dos. 8/1953]

[15. D.J.A.N. Ilfov, fond Prefectură județului Ilfov, dos. 1/1874]