Parohia Țegheș

Istoricul comunității parohiale

Toponimie, prezentarea generală a localității d.p.d.v geografic, istorico-demografic, arheologic, cultural, economic

Parohia Țegheș este situată în satul Țegheș, comuna Domnești, județul Ilfov. Parohia face parte din Protoieria Ilfov Sud. Satul Ţegheş are o vechime de aproximativ 250 ani. Satul se află între afluenţii Argeş şi Sabaru. Este posibil ca satul să-și fi luat ființă ca un mic cătun unde locuiau argații boierului/domnitorului din Domnești. Comuna Domnești și-a luat numele de la domnitorul fanariot Caragea Vodă care-și avea una din reședințele sale aici și, firesc, avea și terenuri domenii funciare ce acopereau și satul Țegheș. Nu se cunoaște cu certitudine denumirea localității Țegheș. Dar, este posibil ca locuitorii din Țegheș să fi venit din localitatea Țeghea, com. Craidorolț, jud. Satu Mare (satul Țeghea este atestat documentar din anul 1181[1]). Către începutul sec. al XX-lea satul număra în jur de 258 de gospodării. În scurt timp s-a produs o strămutare numeroasă de familii din Ţegheş în Ordoreanu care, deşi era mai vechi decât Ţegheşul cu vreo 50 de ani, după numărul populaţiei era mai mic.

Istoricul bisericii parohiale

Istoria zidirii

Până în anul 1944 credincioşii din Ţegheş nu au avut biserică şi cimitir. Serviciile religioase erau săvârşite în satul Ordoreanu. În acea perioadă se înființează Parohia Țegheș, ca filie a Parohiei Ordoreanu. După unele discuţii cu consătenii, Stan Onel şi Pascu (Stoica) Ivan, amândoi din Ţegheş, au hotărât să doneze o parte din pământul ce le aparţinea (Pascu (Stoica) Ivan – teritoriul pe care se află casa parohială, iar Stan Onel – teritoriul pe care se află biserica). Construcţia bisericii s-a început în 1944. Prefectul Solacu din Domneşti şi Voinea Nicolae din Ordoreanu au donat câte un cuptor de cărămidă (câte 40.000 de cărămizi fiecare). Restul cheltuielilor au fost suportate de către creştinii din Ţegheş, dar şi cu ajutor din afara parohiei. Abia în anul 1947 s-a ajuns cu lucrul la acoperişul bisericii. Construcţia a fost zidită de către zidarii Stan. Catapeteasma, strănile, iconostasele, pangarul şi celălalt mobilier au fost confecţionate de către lemnarul Gogu din Dârvari. În timpul păstoririi Patriarhului Justinian, preot paroh fiind Constantin Hâncu, refugiat din Basarabia, episcopul-vicar patriarhal Teoctist Arăpaşu, viitorul patriarh, în data de 21 mai, anul 1951, a târnosit biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail (consemnare pe un Sf. Antimis). Mărturii din timpul înfiinţării parohiei ne sunt: Sf. Antimis (21 mai, 1951), precum și o consemnare dintr-un Tipic bisericesc donat Bisericii din Ţegheş de către duhovnicul Mănăstirii Samurcășești, Protos. Ioasaf Mardare la 06.10.1950. Până în anii 1960 aici nu s-a făcut aproape niciodată Sf. Liturghie, ci numai Utrenia. Pascu Ivan a fost dascăl în Ţegheş şi Ordoreanu până în februarie 1971 când a decedat, fiind înmormântat în curtea bisericii, iar mai apoi şi soţia sa lângă el. Apoi, dascăl a fost Obaciu Ion, fiul lui Obaciu Tudor, până în 2004. Parohia Țegheș a fost din anul 1986 până în 1992 filie a parohiei Clinceni, apoi filie a parohiei Domnești-Cațichea până în 1995 când devine parohie de sine stătătoare. De la înființarea ei, parohia s-a numit Țegheș-Ordoreanu, iar prin hotărârea Permanenței Consiliului Eparhial din anul 2009 denumirea parohiei se schimbă în parohia Țegheș.

Arhitectura, plan, dimensiuni, materiale de construcții

Arhitectura bisericii se prezintă în formă de navă, având o turlă deasupra pronaosului. Biserica este zidită din cărămidă. În anul 2014 biserica a fost consolidată în totalitate, de la fundație (cu subzidire) până la acoperiș (tabla veche zincată, a fost înlocuită în totalitate cu țiglă metalică ondulată), cu ajutorul Primăriei Domnești. A fost modificată forma acoperișului turlei.

Pictura

Până în 2004, biserica nu a fost niciodată pictată, pereţii fiind mereu nefinisați. În timpul păstoririi parohiei de către pr. Rusu Valentin, în perioada 2004-2009, biserica a fost pictată în interior, cu contribuţia enoriaşilor. Pictura este în stil realist, naiv. [ANEXE] După vreo 20 de ani de la zidirea bisericii, Solacu a donat un clopot, achiziţionat de la biserica din Hobaia, atunci construindu-se și clopotnița, din profile metalice. Până în anul 2004, parohia nu a deținut niciodată casă parohială. De asemenea, nici nu a deţinut vreodată vreun alt teren în posesie, decât cel existent, unde se află biserica și cimitirul, precum a avut parohia Ordoreanu. În această perioadă se începe construirea unei mici case parohiale. Din anul 2009 se începe extinderea casei parohiale, construirea unor anexe și dotarea lor cu utilități (curent electric, gaz, apă, canalizare etc.).

Obiecte de cult, manuscrise și cărți vechi

Biserica posedă câteva icoane şi cărţi de slujbă primite încă de la înfiinţarea ei, constituind obiecte și cărți de valoare pentru Parohie. În Sf. locaş este amenajat un spaţiu de păstrare a obiectelor şi cărţilor vechi ale parohiei.

Șirul preoților

Constantin Hâncu a fost primul preot în Ţegheş, el fiind paroh al parohiei Ţegheş-Ordoreanu din 1944 până în 1971. Între anii 1962 – 1967 a făcut puşcărie la Gherla pe motiv politic. Din 1971 a fost mutat la parohia Zurbaua, ultima sa parohie. A murit în 1994. A avut o fiică. Ea s-a îngrijit să-şi înmormânteze ambii părinţi la Ploieşti. Preoţi care au păstorit la Ţegheş: Pr. Hîncu Constantin: 1944 – 1971; Preoți ocazionali: 1971 – 1983; Pr. Gheorghe Gheorghe: 1984 – 1987; parohia desfiinţată în 1987 şi reînfiinţată în 1996; Pr. Rusu Valentin-Nicolae: 1996 – 2000; 2003 – 2009; Pr. Ivan Florin: 2001 – 2002; Pr. Corja Marcel: 2009 – 2024; Pr. Ficiu Bularda Constantin: 2024-prezent.

Cimitirul

Până în anul 1944 satul Țegheș nu a avut cimitir, creștinii din sat fiind înmormântați în cimitirul satului Ordoreanu (dat fiind faptul că satul Țegheș nu avea nici biserică și aparținea duhovnicește întru toate de parohia Ordoreanu). Parohia Țegheș deține cimitir începând cu anul 1944. Cimitirul a fost inițial mai mic, apoi, odată cu umplerea teritoriului cu morminte, cimitirul s-a extins. Teritoriul unde se află cimitirul vechi a fost donat de către Constantin Ion şi Pascu (Stoica) Ivan.

Profilul actual al parohiei

ActivitățI pastoral-misionare, culturale, editoriale, filantropice, catehetice ș.a.

Ocazional, în colaborare cu alte parohii, se organizează pelerinaje pe la obiective ortodoxe din Țară și cu prilejul Marilor Sărbători, parohia oferă ajutoare celor nevoiași.

[1] Monografia comunei Craidorolț. Biblioteca comunală – raport statistic 2009.