Parohia Crețești

Pe şoseaua judeţeană ce leagă capitala Bucureşti de Olteniţa, la întretăiere de drumuri, km.16, este aşezat satul Creţeşti, sat cu o vechime ce se întinde până la 1780, având vecini satele Vidra- la sud , Sbârcea -la nord , Berceni -la est şi Copaceni -la vest.

Parohia Creţeşti este formată din locuitori paşnici, în număr de circa 450 familii cu aproape 1.500 de suflete, buni gospodari, în totalitate de origine română şi de credinţă creştin-ortodoxă, marea majoritate lucrători ai pământului.

Chiar în mijlocul satului, pe şoseaua principală (drumul judeţean) se află biserica parohială,  locul fiind dat prin împroprietărirea lui Cuza din 1864.

Prima biserică, în formă de navă, a fost construită „la drum„(în partea din faţă a terenului,langă şosea), parohia fiind păstorită în ordine cronologică de preoţii: Pr.Tudorache, Pr.Petre Popescu, Pr.Athanasie Marinescu, activând până în 1936, când, sub conducerea preotului Gh.Marinescu, la 14 octombrie1936 s-a pus piatra de temelie şi s-a început construirea actualei biserici parohiale, în spatele celei vechi (aproximativ în mijlocul terenului). Pe perioada celui de-al doilea război mondial (1940-1945), lucrările au fost sistate şi reluate în 1946.

Din 1948, conducerea oficiului parohial a fost încredinţată preotului Barbu Marin, care a continuat lucrările până la finalizare în 1959 şi s-a târnosit pentru prima data în ziua de 9 ianuarie 1960, de către P.S.Antim Nica,Vicar Patriarhal, delegat al Patriarhului Justinian.

Mândră cladire, Biserica are forma de cruce, cu dimensiuni de 30x9m şi o suprafaţă interioară de aproximativ 240 mp., cu trei turle, construită după planurile arh.C. Mihăiescu, cu o absidă principală (Sf.Altar) şi două laterale; pe naos este o turlă înaltă cu semicalotă şi 16 ferestre înguste; pronaosul are o boltă arcuită în formă de segment la centru, cu diferenţa de nivel de 2 m; cafasul şi pridvorul închis au tavanele drepte; în exterior turla mare (Pantocratorul)  este octogonală, iar cele 2 turle mici din faţă sunt înfundate, în cea din stânga aflându-se clopotul.

Tâmpla, din stejar, are sculptura ornamentală cu 4 registre, cu 47 icoane, pictate pe panouri de lemn, în ulei, de pictorul G.Călinescu în 1956.

Pictura, în frescă, în stil neobizantin, a fost executată în 1956 (turla mare) de către pictorul Precup Veniamin , iar restul bisericii între 1957-1959 de către pictorul Dumitru Bascu.

Mobilierul este din stejar sculptat.

De-a lungul timpului, biserica a fost supusă unor lucrări de întreţinere şi modernizare, cele mai ample între 1982-1989, cand s-a renovat întreaga clădire, s-a adăugat pridvorul cu faţada în mozaic şi s-a refăcut pictura interioară de către pictorul Dumitru Albu , pictându-se şi pridvorul.

Faţada bisericii este în mozaic colorat, executat de pictorul V.Răducanu,   înfăţisând icoana hramului, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, încadrat de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel.

În ziua de 5 noiembrie 1989, biserica a fost resfinţită de către Preasfinţitul Episcop Nifon Ploieşteanu,Vicar Patriarhal şi fiu al satului.

În parohie, se organizează la diferite ocazii manifestări culturale, serbări împreună cu corul de copii şi corul de femei al bisericii (Crăciun, Paşte, ziua eroilor,etc); după slujbele de acatist şi vecernie, se ţin cateheze cu participarea activă a credincioşilor, dialog; împreună cu aripa tânără a Consiliului Parohial se încearcă atragerea tineretului către viaţa bisericii; deasemenea, se cultivă o implicare şi în viaţa şcolii.

Parohia vine în întâmpinarea diferitelor nevoi ale comunităţii, sprijină material diferite persoane aflate în nevoi urgente prin colecte la sfintele slujbe; enoriaşii se implică în ajutorarea celor nevoiaşi, bătrâni, bolnavi, etc.

S-a supus atenţiei şi s-a aprobat de către Consiliul Parohial proiectul unei clădiri multifuncţionale cu chicinetă şi sală de mese pentru nevoiaşi şi totodată pentru implementarea unui sistem ”school after school”,  precum şi organizarea de pelerinaje şi vizite pastorale.