Parohia Slobozia

Istoricul comunității parohiale

Toponimie, prezentarea generală a localității/cartierului d.P.D.V geografic, istorico-demografic, arheologic, cultural, economic

Satul Slobozia a fost comună independentă până la al II-lea război mondial, iar din 1968 apartine comunei Clinceni, Judetul Ilfov. Înainte de 1968 era comuna Slobozia-Clinceni, apoi Slobozia, a aparținut de Judetul Ilfov și apoi de raionul Lenin- Bucuresti.  Din tradiţia orală, satul datează de pe vremea lui Mihai Viteazul, ca un cătun pe moşia domnească, iar către sfârşitul acesteia au fost eliberaţi locuitorii, după cum o spune şi numele: Slobozia. Documente scrise  nu s-au păstrat. Satul Slobozia, comuna Clinceni, Judeţul Ilfov, este situat la o distanţă de cca. 10 km. de Bucureşti şi este aşezat de partea stângă a râului Sabar şi în partea dreaptă a râului Ciorogârla, la 1 km depărtare. Locuitorii satului au fost din totdeauna agricultori şi mici grădinari, dar cu timpul, mai ales după al II-lea război mondial, au devenit muncitori în construcţii și fabrici. Ca apartenenţă confesională, au fost din strămoşi ortodocşi.

Istoricul bisericii parohiale

Istoria zidirii

Prima biserică a fost construită între anii 1820-1835, servind ca și capelă de moşie. Ctitorul ei a fost moşierul Gheorghe Bălteanu, împreuna cu familia sa, care deţinea şi moşia Slobozia. Sfârşitul acestei familii compusă din tată, mamă, fiică şi ginere, a fost dramatică, fiind răpuşi de tuberculoză. În urma lor, biserica a fost donată satului şi naosul a fost prelungit, nu se ştie nici când, nici de către cine. În naosul bisericii, în partea dreaptă, se găsește mormântul ctitorului Gheorghe Bălteanu pe care se află piatra de mormânt, cu inscripția scrisă cu caractere chirilice. Piatra funerară este dreptunghiulară având un brâu de frunze stilizate de jur împrejur, iar în mijloc se  află textul parțial descifrabil: „Sub această piatră zace trupul răposatului robului lui Dumnezeu Gheorghe Bălteanu, care a răposat in luna februarie 12 ctitor.   ……..anul 1837 sept 1.” Odata cu mărirea satului, biserica a fost dăruită de ctitorul principal, locuitorilor satului, care munceau pe mosia sa, împreună cu terenul din jurul bisericii. Toma Stelian, fost ministru de justiție și proprietar de scurtă durată a moșiei Slobozia, a acoperit biserica cu tabla zincata și a înlocuit ușa mare din fata care era din fier, cu actuala ușă din lemn de stejar, sculptată. Biserica parohiei Slobozia a fost zidită înainte de 1837 de Gheorghe Bălteanu de origine grec, și proprietar al moșiei Slobozia între 1811-1837. Al doilea ctitor se poate socoti Toma Stelian, iar al treilea Familia Săbăreanu.

Arhitectura, plan, dimensiuni, materiale de construcții

Biserica a fost zidită din cărămidă în formă de cruce și acoperită cu sită, avand o dimensiune mai mică decât în prezent. Biserica are o turlă mare din cărămidă situată în partea din față , cu două cruci din fier, una pe turlă și una deasupra altarului.

Obiecte vechi de cult, manuscrise șI cărți vechi

Au rămas din zestrea  bisericii cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, un candelabru modest, din alamă cu 8 braţe, o cristelniţă de aramă, un chivot tot de alamă, o cruce mică argintată şi alte câteva mici obiecte. Printre cele mai valoroase obiecte pe care le posedă biserica, sunt 5 tablouri pictate pe pânză, în ulei, cu dimensiunile: 100/80 şi 85/75.  Au fost executate de un pictor talentat și reprezintă  pe Gheorghe Bălteanu, soţia , fiica şi ginerele ofiţer. Un alt document important al Bisericii Slobozia este cartea Octoihul Mare, scrisă cu litere chirilice și legată în piele și placaj. Acest Octoih a fost tipărit la Buda în anul 1811. Pe prima pagină se află inscripția, scrisă chiar de ctitorul Gheorghe Bălteanu cu litere chirilice de mână: „Acest Octoih  s-a cumpărat de mine robul lui Dumnezeu Gheorghe Bălteanu și s-a dat la biserica după moșia mea SLOBOZIA, anul 1921 iulie 14.” Alt document istoric al Bisericii Slobozia putem socoti și Sfânta Cruce din metal neprețios, de mărime mijlocie cu picior, donată chiar de ctitorul Gheorghe Bălteanu pe care se găsește numele acestuia, scris cu litere chirilice. Cristelnița a fost donată de familia Săbăreanu în anul 1905 dupa cum putem vedea și din textul inscripționat pe aceasta: „Această cristelniță a fost donată de familia Săbăreanu în anul 1905”. [ȘIRUL PREOȚILOR] Pr. Radulescu (????-????), Pr. Andrei Teodorescu (????-????), Pr. Gheorghe Petcuoescu (????-????), Pr. Petcu Nicolae (????-????), Pr. Darascu Petru (????-????)   ,  și în prezent Paul Tudor

Profilul actual al parohiei

ActivitățI pastoral-misionare, culturale, editoriale, filantropice, catehetice ș.a

În prezent în parohia Slobozia se desfăsoară o bogată activitate pastoral-misionară prin cu tinerii. Au loc cateheze săptămânale, excursii, meditatii gratuite, jocuri etc.