Parohia Zurbaua

Istoricul comunității parohiale

Toponimie, prezentarea generală a localității d.p.d.v geografic, istorico-demografic, arheologic, cultural, economic

Parohia Zurbaua din Protopopiatul Ilfov Sud a figurat iniţial ca filie a parohiei Dragomireşti, în anul 1946, căpătând jurisdicţie aparte^[1]. Satul Zurbaua din comună Dragomireşti Vale, judeţul Ilfov este amintit pentru prima dată, potrivit documentelor cunoscute de noi, în anul 1883 când s-a stabilit hotarul moşiei Dragomireşcii din Deal şi al localităţilor din împrejurimi, după Legea Rurală din 1864.^[2] Numele aşezării este de origine turcească şi vine de la cuvântul zurbă, zurbavă care înseamnă acţiune violentã împotriva unei nedreptăţi; revoltă; răzvrătire; rebeliune,  fig. Zgomot, larmã; gălăgie; zarvă din turcescul zorba. Se pare că această denumire vine din vechime când în lunca satului, în imediata vecinătate a vestiţilor codri ai Vlăsiei se puneau la cale, fie acţiuni haiduceşti – asociate cu turcismul zurbalâc, adică zurbagiu, fie acţiuni ale turcilor împotriva celor care sub protecţia codrilor de nepătruns subminau autoritatea celor care vremelnic se aflau la conducerea Ţării. Satul Zurbaua a avut un aport în lupta jertfelnică pentru reîntregirea patriei noaste, fapt revelat de o placă comemorativă ce aminteşte eroii căzuţi pe câmpurile de luptă în timpul celor două războaie mondiale între anii 1916-1941 ce se află în curtea Bisericii într-un foişor special dedicat eroilor neamului.

Istoricul bisericii parohiale

Istoria zidirii

Din mărturiile bătrânilor satului, se pare că planul de construire al actualului locaş de închinare  datează dinaintea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) aceasta urmând a sluji drept biserică a unei mânăstiri, lucru ce nu s-a împlinit datorită vicisitudinilor istorice din acei ani, legate de noua atitudine politică faţă de Biserică. Din aceleaşi mărturii rezultă faptul că Biserica din Zurbaua era folosită ca paraclis de către boierii din această zonă. În anul 1862, pe locul unei vechi bisericuţe de lemn, a fost zidit din temelie de piatră, zid de cărămidă şi acoperiş de tablă, actualul locaş de cult cu hramul Sfânta Treime.

Arhitectura

Planul arhitectonic este în formă de cruce treflată având şi un pridvor închis.  Ctitorii actualei biserici sunt, conform celor două inscripţii pe lespezi de piatră, aflate la Proscomidiar, Dumitru preotul, Vasilică prezbitera, Nicolae, Pricopie şi Ilinca, Maria, Radă, Apostol, Safta (pomeniţi la vii) şi Ion, Maria, Bucura, Maria, Constandin, Radă, Stana, Cernea (pomeniţi la morţi) cu tot neamu loru, cu ajutorul Maicii Domnului au stăruit de la început până la finit. De asemenea,  ei au ctitorit şi o cruce şi o fântână care se aflau peste drum de biserică. În prezent, numai crucea de piatră masivă  se află  în colţul curţii bisericii, la principala intersecţie a satului.Conform [PISANIEI] care se alfă deasupra uşii de la intrarea în pronaos, biserica ctitorită în 1862 a suferit în urma cutremurelor fiind renovată şi repictată în anii 1987-1988 de către pictorul Andrei Vlăduţ în tehnica fresco, prin purtarea de grijă a preotului Voica Gheorghe şi cu ajutorul financiar al credincioşilor parohiei, dar şi al Sfintei Patriarhii.  Sfântul Altar al Bisericii Sfânta Treime a fost deservit de-a lungul anilor de următorii preoţi: [ȘIRUL PREOŢILOR] Dumitru Alvanopol ( ????-???? ), Dincă Sorescu( ????-???? ), Gheorghe Popescu din Săbăreni( ????-???? ), Anton, Timotei Înaltu din Dragomireşti Vale( ????-???? ), Ştefan Tătaru( ????-???? ), Ion Panţîru( ????-???? ), Constantin Hâncu( ????-???? ), Adrian Iliescu( ????-???? ), Voica Gheorghe(1980-2007).

În prezent,  paroh  este preotul Nicuşor Sandu (2007 – prezent), care cu sprijinul credincioşilor şi al autorităţilor statului au întreprins lucrări de renovare şi înzestrare a Sfintei Biserici. Cu ajutorul dlui Gheorghe Socol, primarul comunei Dragomirești Vale, începând cu anul 2007 s-a realizat îndeplinirea unor obiective de interes major pentru comunitate. Pentru început eforturile conjugate ale credincioşilor şi ale autorităţilor s-au îndreptat către redarea strălucirii lăcaşului de cult din satul Zurbaua, care de-a lungul anilor a suferit numeroase stricăciuni. Pentru început s-a realizat refacerea instalaţiei electrice, refacerea pardoselilor cu gresie, punerea în funcţiune a unei centrale termice, înlocuirea geamurilor şi refacerea pridvorului Sfintei Biserici, pentru a pune  bazele realizării unui minim climat în vederea desfăşurării cum se cuvine a slujbelor bisericeşti. Mai apoi s-a realizat refacerea acoperişului Sfintei Biserici  care era avariat, ploile aducând grave stricăciuni picturii interioare. Cu această ocazie s-a realizat şi renovarea picturii Sfântului locaş care mai apoi a fost înzestrat şi cu mobilier nou sculptat manual din lemn de stejar. Cu toate aceste lucrări de reparare, renovare și înzestrare  a Sfintei Bisericii s-au creat toate condiţiile pentru realizarea unei atmosfere autentice de rugăciune aşa cum se cuvine să existe într-un locaş închinat lui Dumnezeu.

Anexe

Construirea Cancelariei parohiale şi a Capelei a fost, de asemenea, rodul conlucrării Bisericii şi credincioşilor cu autorităţile locale, prin intermediul dlui Gheorghe Socol  fără ajutorul căruia nu ar fi fost posibilă realizarea niciunuia dinte obiectivele propuse, având în vedere că parohia noastră este una cu venituri modeste ce nu puteau susţine un astfel de efort financiar. În data de 4 iunie 2012 zi de prăznuire a Sfintei Treimi, hramul Bisericii noastre, atunci când cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la zidirea prezentului lăcaş de cult Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor, ca delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, alături de un impresionant sobor de slujitori şi înconjuraţi de o mulţime impresionantă de credincioşi, a săvârşit slujba Sfintei Liturghii şi a sfinţirii tuturor lucrărilor efectuate. S-au sfinţit lucrările de reparaţii şi consolidare efectuate la Sfânta Biserică, Aghiazmatarul, Prăznicarul de vară, Cancelaria şi Capela parohială, Biblioteca parohială, Centrul de zi pentru copii Sfântul Nicolae, dezvoltat în parteneriat cu Asociaţia Triada şi Comună Dragomireşti Vale şi s-a sfinţit locul prin punerea pietrei de temelie pentru construirea unei case parohiale.

Cimitirul

Parohia Zurbaua deţine un cimitir ce datează de la insecutul secolului XX. Cu un efort susţinut moral şi financiar de Primăria comunei s-a efectuat în anul 2012 curăţarea şi împrejmuirea cimitirului cu gard nou, extinderea şi sistematizarea acestuia  prin realizarea de alei pavate. Toate aceste lucrări realizate sunt un semn de respect şi preţuire arătat părinţilor, moşilor şi strămoşilor care odihnesc în Cimitirul Parohiei Zurbaua.

Activități culturale și filantropice în trecut

Activitate culturală, activitate filantropică

Din datele de arhivă ale Parohiei rezulta că preoţii slujitori ai acestei comunităţi s-au preocupat de activităţi sociale şi filantropice la nivel local cu sprijinul enoriaşilor.

Profilul actual al parohiei

Activități pastoral-misionare, culturale, editoriale, filantropice, catehetice, s.a.

În momentul de fata Parohia are perspective frumoase de revigorare a vieţii duhovniceşti. Datorită lucrărilor şi noilor edificii din jurul Bisericii ( Biblioteca Parohială, Aghiazmatar, Prăznicar, Capelă, Cancelarie ), cât şi parteneriatului cu Asociaţia Triada împreună cu care s-a dezvoltat, cu sprijinul comunităţii locale, Centrul de zi pentru copii Sfântul Nicolae, viaţa comunităţii a început să capete o nouă perspectivă. Pentru viitor sunt semne forte bune pentru continuarea zidirii Bisericii din sufletele credincioşilor, acum în momentul în care locaşul Sfintei Biserici este unul primitor şi foarte frumos împodobit, gata pentru împlinirea rolului său pedagogic de îndrumare a omului pe calea către Dumnezeu.

^[1] Condica de intrari-iesiri a Parohiei Zurbaua, nr. 2/30.decembrie 1946.

^[2]Act de hotarnicie a Mosiei Odobescu din Zurbaua, in Arhivele Nationale/1883.